Bibliotecă, distrageri, concentrarea rezistă

        Ești la bibliotecă. Nu contează că e sesiune sau nu, încă. Te-ai gândit că vrei să te pregătești din timp și să nu mai lași pe ultima sută de metri.

        Te-ai săturat să „uiți” multe după examen. Acum vrei să rămână acolo mult timp ca să poți folosi cunoștințele așa că ți-ai impus să treci zilnic (aproape) pe la bibliotecă, să zicem.

        Ți-ai propus pentru azi să citești un capitol la materia x. Timp de lucru, aproximativ 3 ore.

Ai ajuns, te-ai așezat, ți-ai aranjat strategic cartea în partea stângă, caietul de notițe în partea dreaptă, două pixuri (să te asiguri că nu vei întâmpina „probleme tehnice”), un creion și o radieră.

        Te-ai așezat la un birou. Te uiți în jur, numai cărți și oameni concentrați, dornici de cunoaștere.

Bun. Acum e timpul să te apuci de citit. Începi, citești jumătate de pagină și cineva intră. Rapid îți muți privirea și verifici cine e. Revii la citit, trece pagina și cineva din fața ta scapă cartea pe jos. 

        Rapid uiți de ceea ce făceai și cartea căzută îți atrage atenția. E legată de un subiect care te intresează, începi să te cufunzi în amintiri. Apoi te uiți pe ceas și vezi c-au trecut 20 de minute și tu ai citit 3 pagini... cam puțin. Știi că în ritmul acesta nu vei termina planul pentru ziua de azi.

Bun.

         Ce s-a întâmplat? De ce nu ți-ai menținut constantă atenția pe ceea ce ți-ai propus, pe citit?

Pur și simplu ți-a fost distrasă.

         Sunt mai mulți factori implicați, însă, 2 asupra cărora mă voi opri acum sunt următorii:

·         Atenție – capacitatea de focalizare pe un obiect de interes

·         Inhibiție – capacitatea de ignorare a distractorilor

          Acești factori sunt fac parte din așa numitele funcții executive. Funcții mentale care ne permit să facem orice fel de activitate specific umană, adică, activitate voluntară, îndreptată spre atingerea unui scop, CONȘTIENTĂ.

          Fără atenție, nu poți face mai nimic, pentru că vei fi tot timpul distras de la sarcina propusă și vei fi un fel de corabie care e dusă în toate părțile de orice vânt care adie.

          Atât atenția cât și inhibiția, se susțin reciproc, lucrează oarecum în tandem.

Atenția te ajută să te focalizezi direct iar inhibiția de ajută să rămâi focalizat.

         De ce ai vrea să-ți exersezi aceste funcții?

Pentru că îți va crește eficiența. Vei putea desfășura orice activitate mai concentrat și implicit, mai eficient.

Cum poți face aceste lucruri?

3 pași (frumoși):

               1.  Rezistă și repetă

 E nevoie de disciplină, mai ales la început.Când ți-ai propus să citești un capitol, fii conștient și amintește-ți de faptul că vei fi mulțumit de tine dacă-l ver termina la sfârșitul zilei.

        Când apare un distractor (orice îți distrage atenția de la ceea ce ți-ai propus să faci), impune-ți să te întorci imediat la ceea ce făceai. Astfel te asiguri că nu te pierzi în gânduri și apoi te trezești că au trecut 30 de minute de visare. 

         Rezistă, sună simplu. Eu cred că noi cunoaștem soluțiile la multe dintre problemele noastre, numai că ni se par prea simple și refuzăm să le implementăm. Ne așteptăm ca soluția să fie ceva „magic”, ceva „revoluționar” (de aceea se folosește adesea acest cuvânt în teleshopping), și refuzăm să testăm soluțiile simple (care de multe ori sunt foarte eficiente) pe care le avem.

De aceea îți spun să nu te descurajezi și să încerci.

Legat de repetiție, repetiția duce la automatizarea acestor funcții.

         Ce înseamnă automatizare?

          Înseamnă că vei ajunge să-ți păstrezi atenția constant fără prea mult efort, fără să te gândești că trebuie să faci ceva anume, să „curgă” de la sine. Mersul pe jos e un comportament automatizat, pentru că-l faci fără efort mental, nu te gândești când trebuie să muți fiecare picior în parte și-l faci bine.

         Când vei repeta suficient de des, vei ajunge să te concentrezi bine și destul de ușor, astfel încât să poți învăța și în medii mai gălăgioase.

                2.  Pomodoro

Acesta e doar un nume pompos (vorbeam de nevoia de a primi soluții miraculoase) pentru strategia de a munci în cicluri și a lua pauze.

         Foarte simplu, îți stabilești un interval de timp în care să fii 100% concetrat și un interval de timp în care să fii 100% în pauză și să faci tot ceea ce vrei.

         Un exemplu ar fi: 50 de minute de concetrare și 10 de pauză. Îți poți fixa o alarmă (care să vibreze, dacă ești la bibliotecă), pe telefon, ca să nu fie nevoie să te uiți tot timpul pe ceas cât mai ai până la pauză.

         50 de minute ești concentrat iar 10 minute te relaxezi sau faci orice vrei în afară de muncă. Vorbești la telefon, mănânci, te plimbi, etc.

               3.  Recompensă

Un curent destul de solid, din punct de vedere al susținerii cu dovezi științifice, este curentul behaviorist.

         Ei bine, o idee importantă din acest curent spune că recompensarea unui comportament dezirabil duce la întărirea frecvenței de apariție a acestuia.

         Concret: cu cât te recompensezi după ce faci ceva, cu atât vei avea șanse mai mari să faci mai mult din acel ceva. Așa funcționează psihicul nostru și al animalelor. Vezi exemplul dresajului.

Așadar, dacă în pauze îți oferi o recompensă (ex. o buncată de ciocolată, un ceai cald, orice îți aduce plăcere), vei avea șanse mai mari să-ți implementezi obiceiul de a munci concentrat decât dacă n-ai face astfel.

        Acum că ai citit aceste rânduri, te-ai gândit cum te-ar putea ajuta? Nu ar fi frumos să:

·         Să fii foarte eficient și să termini de cele mai multe ori la timp ceea ce ți-ai propus?

·         Pentru că ești eficient, ai mai mult timp liber să faci lucrurile care-ți plac?

·          

              Ai mai mult control asupra lucrurilor la care te gândești care te ajută să ai mai mult control asupra emoțiilor pe care le simți (implicit, să te simți bine mai des)?

·         Etc

Tu alegi. Cheia e la tine.