Șiiii încheiem acest număr invitindu-vă la cea de a IX-a ediției a proiectului Școala de Vară ! Ana-Maria Ioniță, voluntar al ASPSE-ului ne oferă mai multe detalii.

Vara – anotimpul celor mai frumoase vacanțe, anotimpul prietenilor, al soarelui, al relaxării. De nouă ani, pentru multe persoane vara a devenit și anotimpul dezvoltării și al schimbărilor. De ce? Pentru că  an de an, în această perioadă, are loc Școala de Vară  Cognosis.

Școala de Vară Cognosis  este un proiect național care are ca scop dezvoltarea personală a participanților, atât prin seria de workshopuri de psihoterapie la care aceștia vor participa, precum și prin programul social care include activități menite să formeze un grup coeziv, cu prietenii noi și cele mai frumoase experiențe.

Fiecare workshop va viza formarea competențelor personale, cât și informarea despre forma de terapie aleasă pentru aprofundare, prin intermediul celor mai buni psihoterapeuți din țară.

De-a lungul anilor, o mulțime de organizatori și de participanți au trecut pragul Școlii de Vară și au „absolvit” demni de a trece la următorul nivel al cunoașterii de sine și al dezvoltării personale.

Ediția de anul acesta, care se va desfășura în perioada 16-23 august la Sibiu, oferă posibilitatea alegerii unei abordări terapeutice dintre următoarele șase: CBT, psihoterapie experențiala (plus art terapie), NLP, psihoterapie gestalt, analiză tranzacțională și psihodramă. Astfel, participantul va beneficia pe durata proiectului de 32 de ore de dezvoltare personală în funcție de forma de terapie aleasă. TAXA înscrierii este de:
– 500 de lei, incluzând cazarea, trei mese pe zi, participarea la workshopuri (și materialele aferente);
– 350 de lei pentru participarea la workshopuri + masă (fără cazare);
– 230 de lei fără masă și fără cazare (doar participarea la workshopuri).

După înscriere vei primi un mail cu mai multe detalii.

Voi face o prezentare succintă a abordărilor terapeutice din această ediție și voi începe cupsihoterapia cognitiv-comportamentală (CBT).  Această formă de de terapie pornește de la ideea că modul în care simțim și modul în care ne comportăm este determinat de cogniții. Face parte din rândul terapiilor de scurtă durată, întrucât se axează pe probleme precise din prezent și pe rezolvarea cât mai eficientă a acestora. De asemenea, CBT-ul este forma de terapie cea mai răspândită la nivelul comunității științifice.

Psihoterapia experențială are o modalitate de abordare holistă, obiectivul său fiind autodezvoltarea, autotransformarea sanogenă și autocreația. Principiul său de bază este trăirea emoției și a experienței “aici și acum”, având rolul de a-i crea clientului situații experențiale prin care acesta să-și descopere și să pună în acțiune propriile resurse. Seria workshopurilor de psihoterapie experențială include și art terapie, cea din urmă ajutând clientul, prin forme expresive, să își exprime cele mai profunde emoții.

Programarea neuro-lingvistică (NLP) este orientată spre modalitatea în care oamenii gândesc și funcționează, mai puțin spre cauza comportamentelor acestora. Se bazează pe principul conform căruia fiecare individ deține o hartă mentală unică a lumii și reacționează la lumea pe care el înșuși o construiește prin propriile experiențe și percepții. NLP nu se axează numai pe rezolvarea problemelor, ci și pe obținerea performanței în toate aspectele vieții; astfel, încearcă să descopere tiparele eficienției în anumite domenii, precum și implementarea acestora prin ajutorul achiziționării unor aptitudini specifice.

Terapia gestalt susține ideea că întregul înseamnă mai mult decât părțile sale componente. Conceptul de holism se aplică atât personalităţii considerată un întreg, în care fiecare element are legătură cu celelalte, cât şi relaţiei individului cu mediul. Uneori contactul cu mediul este perturbat de anumite rezistențe prin care persoana evită relaţionarea veridică cu datele realităţii. Această abordare este eficientă  în tratarea stărilor de anxietate, în rezolvarea conflictelor intrapsihice, existenţiale şi a celor interumane (în varianta terapiei de grup).

Analiza Tranzacțională (AT) este teorie a personalității și o psihoterapie sistematică pentru dezvoltarea și schimbarea personală. Ca teorie a personalității ne oferă o imagine asupra modului în care oamenii sunt structurați și funcționează din punct de vedere psihologic (modelul stărilor eului: Părinte-Adult- Copil). Scopul principal al dezvoltarii prin AT este autonomia. Elementele componente ale autonomiei sunt: capacitatea de a fi aici si acum, spontaneitatea (capacitatea de a alege liber dintr-o gama de opțiuni, de sentimente, de gânduri și  de comportamente) și capacitatea pentru intimitate (interacțiune deschisă și exprimarea față de celălalt a sentimentelor și  a nevoilor autentice).

Ultima abordare terapeutică prezentă la SDV 2015 este psihodrama. Aceasta este, în primul rând, o metodă de psihoterapie în grup, deși metodele acesteia pot fi aplicate și în psihoterapia individuală. În grupul de psihodramă fiecare devine pe rând client și “terapeut”, mai exact, prin activitățiile grupului fiecare va  fi  un agent terapeutic pentru celălalt. Clientul devine un “actor” care interpretează propria viață, prin intermediul unui scenariu pe care îl realizează pe moment, cu ajutorul psihoterapeutului și al celorlalți membri ai grupului terapeutic.

Acestea sunt, iată, cele șase abordări terapeutice dintre care participanții de anul acesta ai Școlii de Vară Cognosis pot alege.

Anul acesta SDV-ul se va desfășura, bineînțeles, în inimile noastre, dar și în inima țării, adică în minunatul Sibiu, după cum am menționat la început. Acesta va fi locul unde vom construi împreună cu participanții cele mai frumoase amintiri, vom explora zona turistică, precum și interiorul propriei persoane, vom dărâma cetățile dintre noi, râzând și plângând.

Sună de vis, nu?  Așteptăm  cu mult entuziasm să cunoaștem oameni frumoși ca voi, care au ca scop dezvoltarea lor personală, pentru a deveni mai buni pentru ei și pentru ceilalți! Vă puteți înscrie la Școala de Vară Cognosis până pe data de 9 august; de asemenea, mai multe detalii găsiți pe pagina de facebook ( https://www.facebook.com/scoaladevaracognosis?fref=ts ) și pe site  ( http://cognosisite.wix.com/cognosis#!sdv-sdx/cki7 ) Pentru înscrieri : https://docs.google.com/…/13TAsaPb-taXyXGIW9pvjemh…/viewform

P.S.: Cu siguranța, peste o lună postarea mea de pe blog va fi despre VOI TOȚI și despre experiențele minunate prin care vom trece ÎMPREUNĂ

Iulia Pascu, de asemenea din ASPSE ne va povesti de data aceasta despre intuiția extravertă, făcând o paralelă cu articolul de luna trecută

Vorbind data trecută despre intuiţia în atitudinea introvertită, m-am decis să vă ofer si o paralelă acesteia, adică tipul intuiţiei extravertită.

Tot în ampla operă a lui C.G. Jung, mai exact în al şaselea volum „Tipuri psihologice”, acesta doreste să acopere orice întrebare pusă până la perioada aceaia în ceea ce priveste diversitatea personalităţilor umane.

Jung porneşte în analiza sa asupra intuiţiei extravertă, cu afimaţia comform căreia o psihologie aparte şi inconfundabilă vine odată cu dominanţa intuiţiei. În continuare dovedind că intuitivul nu e de găsit acolo unde sunt valori reale, unanim acceptate, ci întotdeauna acolo unde avem de-a face cu posibilităţi. Intuitivul nu e niciodată de găsit în situaţii stabile, care există de multă vreme.

Această orientare îşi are primejdiile ei mari, căci intuitivul îşi risipeşte prea uşor viaţa, însufleţind oameni si lucruri si răspândind în jurul lui o plentitudine de viată pe care însă nu persoana în cauză o trăieşte, ci ceilalţi o trăiesc.

Tipul intuitiv extravert, dacă ar putea să se fixeze la un lucru anume, ar culege roadele muncii sale, dar foarte repede trebuie să alerge după o nouă posibilitate şi sa-şi părăsească pământurile abia însămânţate de pe care alţii vor strânge recolta. La sfârşit pleacă cu mâinile goale. Dacă lasă însă lucrurile să ajungă atât de departe, intuitivul are şi propriul inconştient împotriva lui. έn inconştientul intuitivului gândirea şi simţirea sunt relativ refulate şi formează în inconştient gânduri şi sentimente infantile şi arhaice, coparabile cu acelea ale tipului opus.

Jung în acest subcapitol urmăreşte intuitivul extravertitului în profunzimea sa şi experimenteaza patologia acestuia.

În continuare, Laura Barbu din ASPSE ne va povesti despre Training și cum îi putem învăța pe adulți.

Unul dintre  procesele de HR despre care nu multă lume știe sau căruia i se diminuează importanța este „Learning and Development”. Ce presupune acest proces și care este scopul lui principal? Fiind o parte de HR, putem corect intui că acest proces, ca și celelalte, se ocupă de resursa umană din cadrul unei companii sau organizații. Dar în ce mod se ocupă de angajați? Ei bine, principalul scop al acestui proces este, pe de o parte să fructifice talentele angajaților, oferindu-le noi posibilități de a-și cultiva aceste talente, astfel se ocupă de managementul talentelor, pe de altă parte „Learning and Development” asigură și un cadru în care angajații pot învăța noi lucruri, care de asemenea contribuie la dezvoltarea lor și îi ajută să progreseze în cadrul companiei.

Cel mai folosit mod prin care angajatorii aleg să își dezvolte angajații și să îi ajute să învețe este prin diverse programe de training. Ce înțelegem prin training? Trainingul înseamnă învățarea și dezvoltarea unor abilități și cunoștințe necesare și corespunzătoare pentru compania în care lucrează.  Trainingul are obiective specifice prin care își propun să îmbunătățească capacitățile, productivitatea și performanța angajaților.  Pe lângă scopul bine stabilit, în training este important și modul în care se prezintă informația și cât de inteligibilă este ea pentru participanții la respectivul training. Pentru a se asigura că trainingul își va atinge scopul propus inițial, trainerul trebuie să aibă în considerare particularitățile fiecărui participant și să se asigure că materialul prezentat este înțeles de fiecare în parte.

O teorie tocmai despre particularitățile de învățare și modul în care învață adulți, teorie ce este adesea utilizată în programele de learning and development este teoria emisă de David Kolb. Acesta prezintă învățarea la adulți sub forma unui cerc ce cuprinde patru etape ce trebuie urmate pentru ca informația să fie înțeleasă și mai apoi aplicată. Etapele care asigură o învățare eficientă sunt: experiența, observarea, conceptualizarea și planificarea.

Acestea formează un ciclu și pentru a-și atinge potențialul maxim fiecare etapă trebuie urmată.   Mergând pe firul acestor patru etape, Kolb descrie patru tipuri de persoane: tipul activ, tipul reflexiv, tipul teoretician și tipul pragmatic. Activistul corespunde cadranului experienței, al implicării; acestuia îi place să fie implicat în ceva tangibil, el trebuie să ia contact cu tot ceea ce învață. Tipul reflexiv este asociat cu observația; acesta are nevoie de timp pentru a procesa evenimentele și pentru a medita asupra lor, el învață cel mai bine atunci când îi privește pe ceilalți făcând anumite activități, dar fără ca el să ia parte în mod activ. Tipul teoretician se află în cadranul conceptualizării și îi place să caute semnificații; el învață cel mai bine din teorii și cunoștințe anterioare. Tipul pragmatic este caracterizat de planificare și caută să vadă modul în care poate aplica practic tot ceea ce învață.

În training este important ca trainerul să își adapteze materialul și modul în care îl prezintă în așa fel încât să răspundă nevoilor fiecărui participant. Acesta trebuie să includă diverse activități prin care participanții pot accesa informația indiferent de tipul de învățare pe care îl au. Astfel cunoașterea tipului de învățare este importantă pentru trainer pentru a ști cum să se raporteze și să transmită informațiile pe care le dorește.

De ce este indicat să te întâlnești cu un specialist?

Ediția din iulie a Newsletterului Cognosis a fost deschisă cu un articol scris de Mircea Radu, președintele Federației Cognosis, care ne-a spus de ce este indicat să te întâlnești cu un specialist.

Ajută-te!

Pe lângă toate miturile despre ce-ți face și ce nu-ți face un psihoterapeut sau un consilier, aștern mai jos câteva motive pentru care ar fi indicat să te întâlnești cu un psiholog, consilier sau psihoterapeut:

Dacă…

Îți este greu să te integrezi în grupurile sociale sau te simți exclus(ă)…
Ești confuz cu privire la unele alegeri din viața ta…
Vrei să devii mai bun în gestionarea conflictelor tale…
Vrei înveți să te comporți cu oamenii dificili din viața ta…
Ai pornit pe un drum de autocunoaștere și descoperire…
Îți este greu să îți idenitfici valorile, nevoile sau sensul acțiunilor…
Îți este greu să-ți controlezi unele emoții (anxietate, tristețe, frică)…
Vrei să-ți cunoști și să-ți folosești mai bine resursele personale…
Ai dificultăți în viața de cuplu sau de familie…
Vrei să te înțelegi mai bine cu partenerul sau cu copiii…
Dacă vrei să te adaptezi mai ușor la tot ce ți se întâmplă…
Atunci, recomand cu mare căldură și încredere să te întâlnești măcar o dată cu un consilier psihologic care te va însoți cu atenție și susținere, pe baza unor obiective clare, spre rezolvarea problemelor tale și descoperirea împreună a soluțiilor posibile, spre construirea noului tău plan de viață. El este un atent susținător al modului în care aplici tu toate soluțiile în viața ta de zi cu zi și este acolo pentru tine!

Dacă…

Problemele prezentului sau trecutului te preocupă și te blochează…
Te simți distant de toată lumea și nu poți interacționa cu colegii/familia…
Crezi că pentru tine e povară să trăiești în acest context…
Pui prea multă presiune pe tine ca lucrurile să-ți iasă bine/perfect/repede…
Vrei să intri în contact cu ce se găsește în inconștientul tău pentru a spori autocontrolul asupra propriei tale vieți…
Îți recomand cu mare deschidere și căldură să te întâlnești de câteva ori cu un psiholog psihoterapeut care va construi pentru tine cel mai bun cadru (securitate, acceptare, înțelegere, empatie, deschidere) de confruntare a problemelor tale. Pentru a ieși victorios din această luptă e important să fii deschis și să urmezi obiectivele, pe care le stabiliți împreună, să explorezi experiențele anterioare, să descoperi soluții și resurse noi cu care să faci față dificultăților, pe care să le implementezi cu autocontrol și autoresponsabilitate.

După cum vezi problemele pe care un psihoterapeut sau un consilier le abordează nu sunt ”ale nebunilor”, toți vrem să devenim mai buni, atunci, de ce întârzii să te ajuți?

Pentru a citi articolul original , sau pentru alte articole interesante , accesează Newsletterul Cognosis: https://cognosisnews.wordpress.com/category/numere-anterioare/